Iti povestesc o fotografie ... asa ca sa-ti tin de urat ( sa nu te las sa fii singur cand asta-ti doresti ) si sa ma hranesc cu gandul ca tu esti fotograful potrivit ( nu scotoci dupa aparat si nu-ti deschide ochii ... fotografia asta se face cu imaginatie , cu obiectivul si cu ochii inchisi ) ...
Zilele astea n-am avut chef de poze , de pozitii si de ipostaze ... astept sa-mi vina cheful , sa curga starile si sa aleg din ele ...
Astazi mi-am imaginat o fotografie ... e singura care s-ar mula perfect pe starea mea de acum , ar juca rolul meu ... ar fi situatia aceea de maxima naturalete in care personajul nu este jucat , ci isi joaca actorul ...
Aproape de marginea padurii e un luminis in care domneste un stejar falnic ... radacinile lui sunt captive in solul amestecat cu bucati de stanca , o radacina mai tanara plesneste muschiul verde si isi infinge superficial varful in sol ; ramurile lui inteapa - dezordonat - cerul insangerat de soarele care i-a ars o zi intreaga norii ; tulpina lui e groasa , aspra , noduroasa si ridata ... semn ca a fost martorul multor apusuri ...
Mi-as lipi pielea de scoarta lui si as sta asa pana cand as capata curaj sa urc printre crengile infrunzite ... m-as opri pe bratul cel mai puternic , mi-as lega picioarele cu o funie , funia de bratul copacului si mi-as da drumul incet , incet ... cu , capul in jos , cu fata spre tine , cu mainile incrucisate peste sani ...
Tu ai clipi din ochi o data , de doua , de multe ori ... o noapte intreaga si ai fi din ce in ce mai miscat de imagine , eu din ce in ce mai nemiscata .
Visele tale ar zbura printre nori , temerile mele s-ar scurge in noroi ...
Te-ai satura de privit - in zori - cand ai observa , prin pielea stravezie , ca sangele inca pulseaza in tunelurile albastre-vinetii si ti-ai dori sa ma atingi , dar nu ai putea pentru ca eu pasesc pe nori si tu pe noroi ... neputinta ta m-ar innebuni , nebunia mea te-ar dori ... ti-as da intalnire pe trunchiul copacului ( un taram neutru ... ca sa nu dai cu , capul de nori ... ca sa nu ma afund in noroi ) ... mi-as lipi spatele de copac , tu ti-ai lipi fata de mine si soarele si-ar lipi razele de noi ... e fotografia in care am semana foarte bine , aratand foarte putin din noi ... tacuti , bronzati si goi , asteptand apusul .
End of story .
